Mircea Cosea

6, 18 sau 24 ?

agriculturaDomnul prim ministru Emil Boc spune ca masurile de austeritate vor dura doar sase luni. Domnul Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR si fost pretendent la postul domnului Emil Boc, spune ca aceste masuri pot dura intre 18 si 24 de luni.
Cine are dreptate ?
Din punctul meu de vedere, amandoi au dreptate doar ca

 vorbesc limbi diferite. 

Domnul Boc vorbeste limba politica iar domnul Croitoru limba economica. Bine ar fi daca cele doua limbi ar fi comune dar la noi inca mai este nevoie de dictionar.

Limitarea masurii de reducere a pensiilor si a salariilor bugetare pe o perioada limitata la numai sase luni are o evidenta motivare politica in scopul recuperarii macar a unei oarecare parti de sansa electorala a unui guvern si partid, care introduc un set de masuri nu numai nepopulare dar si extrem de discutabile din punctul de vedere al eficientei lui, din punctul de  vedere al iesirii din recesiune. Daca, la limita, acest set a fost apobat de parlament, explicatia nu este decat teama de a pierde  transa de imprumut de la FMI, indispensabila in momentul de fata. Guvernul a mai castigat ”timp politic” si spera ca prin  mimarea efortului de eficientizare a banului public cu eventuale restructurari ministeriale si reducerea cheltuielilor cu soferii si telefoane mobile sa dea impresia existentei unei strategii de relansare economica pentru a-si sustine promisiunea de limitare a austeritatii doar la sase luni.

Vorbind si gandind politic,  guvernul are dreptate, caci daca la sfarsitul celor sase luni nu-si va onora promisiunea, exista o multime de ”posibilitati politice” de a explica esecul, fie prin sacrificarea unor ministri, fie prin efectele crizei din Grecia sau de oriunde, fie chiar prin conditiile atmosferice nefavorabile.

Asa, dupa cum am afirmat public inca cu cateva saptamani in urma, parea mea este ca masura taierii pensiilor nu trebuia luata, dar daca  alea jacta est prin respingerea motiunii, atunci trebuie sa spun ca pensiile ar trebui aduse la normal nu in sase luni, ci cel mult in trei, deoarece efectele perverse ale unei astfel de masuri nu pot fi controlate mai mult decat atat. Se naste pericolul deraparii, nu  numai spre cronicizarea starii de instabilitate sociala, ci si spre aparitia unui factor de dezechilibru macroeconomic si inhibator al cresterii economice pe termen lung, avand in vedere atipicitatea economiei romanesti din punctul de vedere al ponderii veniturilor derivate (pensii) in procesele de consum, economisire si finantare a utilitatilor publice. Iata de ce, din punctul meu de vedere, masurile de austeritate, asa cum sunt ele acum prezentate si limitate in timp, au mai mult o explicatie politica decat economica.

Domnul Croitoru vorbeste pe limba economica si ne spune ca daca totusi s-au luat astfel de masuri dure si nepopulare, atunci macar sa le folosim la valoarea lor, adica sa le concepem nu numai ca pe un colac de salvare imediata si  pentru pastrarea acordului cu Fondul, ci si pentru inceperea unei adevarate reforme a sistemului bugetar si al pensiilor, reforme de care Romania are nevoie mai mult chiar decat de acordul cu Fondul. Dansul, pe limba economica, vede lucrurile in perspectiva si reluand ideea unui mare economist, Francois Perroux, crede ca ”economistul este un chirurg care nu se lasa impresionat de urletele de durere ale amputatului, fiind constient ca face un bine si ca pacientul nu va supravietui decat daca suporta bisturiul”. Problema pe care inca nu au rezolvat-o vorbitorii de limba economica este aceea a suportabilitatii pacientului, caci sunt dese cazurile in care operatia a reusit dar pacientul a murit.

Situatia in care ne aflam releva, inca odata, existenta unui deficit nu numai conceptual dar si de comunicare al societatii romanesti. Raportul dintre economic si politic sau pentru a fi echidistant, dintre politic si economic, nu se bucura de statutul pe care ar trebui sa-l aiba intr-o tara, care desi este membra a Uniunii Europene nu reuseste sa se apropie de nivelul dorit al convergentei reale cu aceasta. De obicei, acest raport se discuta in termeni de subordonare. Cine subordoneaza pe cine? Politicul sau economicul ? Cred ca la noi, din pacate, nici nu se mai pune problema subordonarii, deoarece au drumuri paralele si, in consecinta, si orizonturi de timp paralele. Unii, au orizonturi de 6 altii de 18 sau 24 de luni. Fiecare pe limba lui, dar, cei multi care ii asculta nu sunt nici vorbitori de limba politica,  nici economica, ei vorbesc doar romaneste.

Oare domnul Boc si domnul Croitoru nu pot face un efort ca sa se puna de acord ca sa  fie intelesi si de cetateni. De cei care nu  mai stiu ce sa  creada, nu mai au incredere nici in economisti si nici in politicieni, care sunt si din ce in ce  mai  panicati, mai debusolati si mai dispusi sa uite limba romana si sa invete limba capsunarilor ?

FMI a aprobat revizuirea acordului cu Romania si eliberarea transei de aproximativ 900 milioane euro

Board-ul FMI a aprobat, vineri, a patra revizuire a acordului stand-by cu Romania, astfel ca va elibera cea de-a cincea transa din imprumut, in valoare de aproximativ 900 milioane de euro, banii urmand sa intre cel mai probabil luni in contul Bancii Nationale a Romaniei.

"Consiliul Director a votat in unanimitate aprobarea celei de-a cincea transe pentru Romania. Semnalul este unul puternic de sustinere a reformelor din Romania care urmeaza sa fie implementate si de incredere in modul in care lucrurile se desfasoara. Board-ul a aprobat si derogarea ceruta de Romania privind tinta de arierate", a declarat pentru MEDIAFAX reprezentantul Romaniei la FMI, Mihai Tanasescu.

El a aratat ca transa va fi eliberata cel mai probabil luni sau cel tarziu marti.

Toti banii vor ajunge la BNR, pentru acoperirea deficitului de balanta, ceea ce reprezinta un alt semn de normalitate, pentru ca fondurile de la FMI de regula acolo merg, a adaugat Tanasescu.

El a precizat ca virarile anterioare de la FMI catre bugetul de stat au reprezentat o actiune proactiva a Fondului, care a procedat similar si cu alte state in aceasta perioada de criza, pentru a sustine deficite temporare.

Romania a incheiat in primavara anului trecut un acord de finantare externa cu UE, FMI si alte institutii financiare internationale, in suma totala de aproximativ 20 de miliarde de euro.

Valoarea totala a finantarilor virate Romaniei de catre FMI, in cadrul imprumutului stand-by in suma de circa 13 miliarde de euro, este de peste 9,2 miliarde de euro, dintre care pentru acoperirea deficitului bugetar s-au utilizat circa 2,2 miliarde de euro, iar diferenta a intrat in rezervele BNR.

Ministrul Finantelor Publice, Sebastian Vladescu, a declarat marti ca nu s-au facut progrese in primul semestru privind reducerea nivelului arieratelor statului catre firme, astfel ca Romania ar putea cere o noua derogare de la tinta stabilita cu FMI la acest indicator.

De la inceputul acordului, Guvernul a cerut derogare pentru tinta de arierate la fiecare evaluare, nereusind sa se incadreze in valorile trimestriale asumate.

O misiune a FMI va sosi in Romania dupa data de 20 iulie pentru a evalua performantele economice ale autoritatilor romane pe primul semestru, dar si pentru a analiza noile prognoze pentru acest an si anii viitori. Printre indicatorii care vor fi analizati se regaseste si tinta privind reducerea arieratele statului catre companii.

Mircea Cosea