Mircea Cosea

Arta combinării ideologice

Consiliu FiscalNu sunt adeptul teoriei conform căreia politica românească nu s-ar putea mândri cu o diferențiere ideologică a partidelor și nici cu ideia conform căreia în actuala situație economică ideologiile ar trebui să lase locul pragmatismului managerial.

După părerea mea, în pofida unor alianțe politice contra naturii ideologice, partidele românești au reușit să-și păstreze în mare măsură specificitatea ideologică și să realizeze un climat de compatibilitate cu mariile familii politice europene.

   Iată de ce consider guvernarea USL extrem de interesantă din punctul de vedere al modului în care va reuși să acomodeze și să transforme în politici economice unitare două( chiar trei) ideologii politice  opuse. Este un proces atât de sensibil și de complicat încât nu îl pot include , pur și simplu,în ceea ce numim management guvernamental. Cred că este mult mai mult decât atât. Înclin să cred că am putea vorbi de o adevărată artă a combinării.
      Dovada artei combinării  ideologiilor o face cu brio ministrul liberal al sănătății, domnul Eugen Nicolăescu.

     De la liberalismul pisicii cu coada tăiată la liberalismul fondurilor tăiate

    Imediat după 1990, liberalismul a promovat în România, prin opiniile domnilor Mircea Ionescu Quintus, Radu Câmpeanu, Horia Rusu, Dinu Patriciu,Ion Popesu Tăriceanu sau Andrei Chiliman principiile economiei de piață prin atributele de superioritate , atât economice cât și sociale, ale proprietății private. Partidul Național Liberal are meritul de necontestat de a fi fost primul și cel mai important susținător al procesului de privatizare, al formării acționariatului și a pieței de capital, a eforturilor de reducere a intervenționismului statal și a încurajării inițiativei antreprenoriale prin dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii.Determinarea și graba liberalilor de a elimina predominanța proprietății de stat și de trece cât mai rapid la o economie de piață liber concurențională, bazată pe propretatea privată,a rămas îm memoria colectivă și prin parabola ”  tăierii cozii pisicii”, pronunțată de Dinu Patriciu.
  Era de așteptat ca ministrul liberal Eugen Nicolăescu să fie continuatorul, după puterile sale, ale acestui curent ideologic care a permis trecerea României la economia de piață și aderarea la Uniunea Europeană. Era deasemenea de așteptat ca ministrul Nicolăescu să practice , ca membru al coaliției USL dar de pe poziții liberale, arta combinării cu ideologia social democrată și chiar cu cea a conservatorilor.
   Ultima declarație a domnului ministru ne arată însă un mod diferit de înțelegere a combinării ideologice. Este adevărat că domnia sa combină, dar nici cu ideologia social democrată și nici cu cea conservatoare ci, direct cu o ideologie etatist-socialistă de care speram că ne-am despărțit pentru totdeauna.
   Domnia sa a anunțat că în noul contrat cadru care va intra în vigoare de la 1 martie, se va stipula că banii publici vor susţine numai spitalele publice din România, fiind sistată finanţarea din fondurile Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) pentru unităţile spitaliceşti private.A mai adăugat domnuia sa că
 „nu este normal ca firmele private să facă afaceri cu bani publici”.
 Ce înseamnă asta ? Înseamnă că dacă până acum contribuţia obligatorie oferea cetățenilor contributori la CNAS unele beneficii în unităţile spitaliceşti private, de la 1 martie este posibil să se  plătească  integral toate serviciile medicale primite în aceste instituţii, adică acea calitatea legală de asigurat în sistemul de asigurări sociale de sănătate nu va mai avea nicio valoare în spitalele private.
 
  Reminișcențe și pericole

  Concepția domnului ministru liberal Eugen Nicolăescu privind politica medicală  dezvăluie  reminișcențe ale etatismului de tip autoritar și intervenționist. În măsura în care ele pot fi surse de inspirație a modului în care dl. ministru dorește să gestioneze sistemul medical românesc, ele pot deveni pericole nu numai pentru succesul unei adevărate reforme a acestui sistem dar și pentru starea generală de sănătate a populației. Iată care sunt acestea, așa cum reies din propriile declarații ale domnului ministru :
1. Concepția conform căreia într-o economie de piața ,parte a sistemului pieței unice europene, ar exista o contradicție de scop și obiective naționale între sectorul de stat și cel privat este anacronică și discriminatorie față de cel din urmă, cu consecințe grave asupra unității complexului economic și social național.A spune că doar spitalul de stat face medicină și cel privat doar afaceri este dovada faptului că nu se înțelege deosebirea între tipul de activitate și tipul de capital care finanțează activitatea. Ambele spitale, și cel de stat și cel privat desfășoară o activitate de interes public indiferent de natura capitalului care le finanțează. Pe de altă parte, peste 70% din sursele bugetare provin din impozite și taxe de la sectorul privat și de la cetățeni ceea ce nu ar justifica de ce statul ( ministerul) și-ar permite să priveze sectorul privat de la redistribuirea veniturilor bugetare.
2. Discriminarea prin venituri a instituțiilor medicale private este un abuz din punctul de vedere al respectării principiilor liberei concurențe pe piața acestor servicii. Se realizează astfel un climat de negare a dreptului la concurență și o deteriorare gravă a libertății antreprenoriale cu efecte negative și asupra investițiilor străine, speriate de arbitrarul statului român și intervenția sa brutală în raporturile concurenționale.
3. Este greșit a se considera că ministerul poate dispune de utilizarea fondurilor CNAS deoarece , constituțional, acestea aparțin contributorilor, liberi să le utilizeze în funcție de propria dorință și decizie în orice unitate medicală din sistemul național medical, indiferent de forma de proprietate ce le caracterizează. Beneficiarul serviciilor de sănătate nu alege niciodată unitatea în funcție de proprietate ci în funcție de calitatea serviciilor oferite.
4. Măsurii preconizate de către domnul Nicolăescu i s-ar putea acorda atenție numai în cazul în care spitalele de stat ar oferi servicii de o calitate net superioară celor private iar acestea nu și-ar mai merita subvențiile. În realitate, este invers. Spitalele de stat oferă servicii de o calitate net inferioară, nu au echipamente, medicamente, sunt insalubre, suferă de o cronică insufuciență de capitalizare. Nimeni, nici chiar dl. ministru  nu poate nega faptul că spitalele private sunt elita sistemului medical actual nu numai prin echipamente dar și prin nivelul civilizat de tratare a cetățenilor.
5. Intențiile dl. Ministru, așa cum au ele prezentate chiar de către domnia sa, releva o concepție ciudată dar oricum neavenită asupra reformei pe care ar trebui să o desfășoare. Apare clar că, în concepția sa, reformarea sistemului este o chestiune de contabilitate simplă, de eficiență aritmetică fără nici un element de grije și protecție a bolnavului care ar trebui să fie obiectivul central al oricărei reforme și al oricărui guvern. Se pare că nu interesează calitatea serviciului medical și tratarea civilizată a bolnavului ci doar câți bani se pot lua de la privați pentru a fi dați la stat.
 Este grav dacă ideologia liberală  s-a depărat atât de mult de originile sale.Oare ce va mai urma ?
----------------------------------------------------------------------------------------------------
B24. 15/01/2013. M.Coșea