Mircea Cosea

Doar o simplă greșeală ?

Consiliu FiscalStrecurată printre știrile despre incinerarea regretatului Sergiu Nicolaescu, declarația primului ministru privind greșeala Institutului Național de Statistică a trecut ca gâsca prin apă prin atenția opiniei publice.

 
”...ne-am trezit acum, la început de an - a declarat domnul prim ministru în ședința de guvern din 4 ianuarie a.c - că Institutul Naţional de Statistică, Comisia Naţională de Prognoză au greşit şi, după ce, în 2003, 2004, până în 2010 au greşit de fiecare dată pe plus, adică calculau un produs intern brut şi după aceea era un pic mai mare, în 2011 l-au greşit pe minus. Eu nu cred că e neapărat sau, mă rog, n-am probe să cred că e vorba de o intenţie, dar e o greșeală gravă. În 2011, în realitate, am avut cu 20 de miliarde de lei mai puţin produs intern brut, asta înseamnă, prin calculele pe care finanţiştii le ştiu, că anul acesta, ca să ne înscriem în ţinta de deficit, mai trebuie să mai tăiem un miliard de lei. Un miliard de lei dintr-o greşeală, aşa, de calculat. De unde tăiem miliardul ?... cred că genul acesta de birocraţie şi de greşeli, dacă acum, când suntem un guvern nou, cu legitimitatea dată de vot, nu o îndreptăm, nu o să le îndreptăm niciodată. ”

”Errare humanum est” sau ”Is fecit,cui prodest” ?

  Greșeala INS de care vorbește domnul prim ministru ar fi meritat mai multă atenție deoarece nu poate fi lipsită de un imens semn de întrebare. Este o greșeală umană ( errare humanum est) sau este o greșeală intenționată în interesul cuiva
( is fecit, cui prodest ) ? Răspunsul este important deoarece ne va dezvălui fie incompetența INS, fie transformarea acestuia într-un abject instrument politic.În ambele cazuri, situația ar fi deosebitde gravă. O statistică incompetentă ar transforma România într-o corabie fără busolă și sextant incapabilă să-și cunoască poziția și direcția de mers iar o statistică politizată ar fi unul dintre cele mai eficiente instrumente de sabotare și subminare a interesului național.
  În intervențiile publice pe care le-am avut după anunțarea acestei ” greșeli” am cerut precizări privind modul în care  aceasta s-a produs. Nu a fost un gest de  pedanterie ci doar dorința de a-mi elimina suspiciunea. Am mari dubii că ceea ce a raportat INS ar putea fi inclus în categoria ” greșeli” și ar putea fi explicat prin practci birocratice. Suspiciunea mea pleacă de la analizei metodologiei de raportare. Astfel, prin metodologia standard, PIB-ul este raportat de către INS nu mai devreme de cca.90 de zile după încheierea anului la care se referă și, în mod normal și obligatoriu, este recalculat și revizuit în funcţie de data primirii ultimilor cifre  ale acelui an.Rezultă că cifra considerată definitivă pentru PIB este public comunicată deabia după cca.un an și jumătate de la încheierea anului raportat ( au fost cazuri când raportarea s-a făcut și după doi ani ). Este un proces normal, explicat prin decalarea/întârzierea datelor/termenelor de primire ale unor indicatori  din circuitul intern sau extern a fluxurilior de inputuri ( datele culese din contabilitățile agenților economici, contribuabili fizici și juridici, regularizări de solduri import –export, elemente ale contului curent, etc).
  Concluzia este simplă : INS nu poate fi învinuit de greșeli dacă cifra finală a PIB este  mai mare sau mai mică decât cea raportată într-o fază preliminară a calculului. Din păcate, știința și practica statistică nu a ajuns încă în stadiul de a calcula și raporta cifre exacte în timp real. Este și motivul pentru are economiile avnasate ( chiar și a noastră) dispune de un sistem ante și post evaluare reprezentat de conlucrare dintre prognoză (CNP) și statistică (INS) în direcția trasării orizonturilor fiscale ale bugetului. În principiu, ” greșelile” de calcul ale PIB nu   afectează atât de mult nivelul deficitului bugetar dorit deoarece ar trebui să existe diferite variante de elaborare ce pornesc de la așa numitele ” cifre de compromis ale varaintei de toamnă”calculate preliminar și corijabil pe parcurs de către prognoză. Iată de ce, afirmația domnului prim ministrtu conform căreia ” ne-am trezit acum , la început de an..”mi se pare surprinzătoare. Oare ministerul de resort nu a avut în calcul și o variantă de contracarare a unei eventuale calculări în minus  a PIB prin echilibrare pe inputuri mai mari ?

  Statistica – victimă tradițională a politicului

  Domnul prim ministru spune că nu știe dacă ” greșeala ” s-a făcut intenționat, adică la comandă politică dar, subtil, sugerează acest lucru atunci când arată că
”.... Institutul Naţional de Statistică, Comisia Naţională de Prognoză au greşit şi, după ce, în 2003, 2004, până în 2010 au greşit de fiecare dată pe plus, adică calculau un produs intern brut şi după aceea era un pic mai mare, în 2011 l-au greşit pe minus”. Adică, pentru alte guverne s-a” greșit bine ” iar pentru actualul guvern s-a ” greșit prost”. Mă întreb dacă 2011 ar fi fost finalizat tot cu plus, statistica ar mai fi fost invinuită de greșeli și practici birocratice ?
 Politizarea statisticii nu este o practică nouă. Să nu uităm că statistica dinaiante de 1990 era un important mijloc de propagandă ” aranjând ” datele nu în funcție de realitate ci de directivele congreselor partidului comunist. Mai recent,  sub altă ideologie și regim economic, Grecia a mistificat datele statistice mai mult de zece ani iar la noi, referendumul pentru suspendarea președintelui s-a desfășurat în climatul unei totale debandade statistice cu clare presiuni politice.
  Surprinzătoarea ”descoperire” a greșelii INS ce coincide ( sper că din întâmplare) cu elaborarea bugetului pe 2013 și cu așteptata vizită a delegației FMI îmi crează o stare de îngrijorarea. Mă îngrijorează perspectiva unei tentații și a actualului guvern de a se amesteca în treburile statisticii, de această dată prin transformarea ei într-un țap ișpășitor al neputinței de respectare a unor promisiuni electorale.
b.24. 7 /01/2013. M.Coșea