Mircea Cosea

De la Rousseau la Schengen

Consiliu FiscalAmânarea și de această dată a deciziei de intrare a României în Zona Schengen este normală, din punctul meu de vedere. Chiar dacă voi inflama orgoliul național al unor compatrioți, voi afirma încă odataă ceea ce spun de la 1 ianuarie 2007 : România încă nu este compatibilă cu valorile și sistemul instituțional european.

 

Aderarea a fost posibilă prin prioritatea voinței politice europene de a inchide cercul influenței sale până la granițacu fosta URSS , aceeptând din acest motiv, compromisul incompatibilității economice și democratice ale noilor veniți. Dacă acest compromis a fost benefic sau nu, pentru UE sau pentru România, este o temă ce ar merita o discuție și o analiză serioasă.  
  Plecând de la necesitatea urgentă de a mări gradul de compatibilizare cu UE,am remarcat cu speranță prioritatea pe carea menționat-o Programul de guvernare depus la Parlament de către premierul Victor Ponta.
    Această prioritate este : "respectarea legilor, fără excepții, fără derogări sau scuze ”.
   Mi-a amintit această prioritate orele de filozofie pe care le petreceam cu mulți ani în urmă în amfiteatrele ASE-ului, când la tema ” filozofi iluminiști” ni se vorbea despre ” Contractul Social ” al lui Jean Jacques Rousseau. Ni se spunea că în Cartea a II-a a Contractului Social, genialul iluminist susținea, pentru prima dată în istoria omenirii, că ” legile sunt mijloc de statuare a libertății civile și a egalității de șanse, că ele reprezintă voința întregului popor asupra  întregului popor,că ele sunt valabile și pentru conducători. ( ” ...la loi est la volonté  de  tout le peuple  sur tout le peuple et concerne aussi le Prince” ).
  De ce o prioritate a unui guvern român din 2013 este atât de asemănătoare cu una a iluminismului anului 1762 ?
  Răspunsul este simplu : pentrucă în secolul XXI, anul 2013, România - țară membră cu drepturi depline a Uniunii Europene – are  caracteristici spcifice secolului XVIII, anul 1762.
  România este țara unde legea nu mai este o statuare a libertății și egalității, nu mai reprezintă voința întregului popor și nu mai are nici o valoare pentru cei care conduc țara, fie ei parlamentari, guvernanți sau președinte.
    Din 2009 până în prezent, România s-a aflat înrtr-o permanentă pierdere de democrație, provocată și gestionată  într-o manieră cvasi feudală de către fosta coaliție de guvernare . Niciodată după 1990 nu s-au înregistrat un număr mai mare de ordinanțe de urgență, de legi aplicate prin asumarea răspunderii guvernamentale, de legi neconstituționale, de voturi trucare în parlament, de neaplicare sau amânare sine die a unor legi ,chiar în condițiile unor decizii definitive ale Curții Constituționale.
  Adevărate atentate împotriva democrației cum a fost încercarea de comasare a alegerilor sau modificările aduse procedurii de suspendare a președintelui au constituit și ele momente de involuție a societății românești în parcursul pe care și-l dorește spre deplina compatibilitate cu principiile și valorile europene..
 Ca economist, mi-am exprimat în repetate rânduri dezacordul cu politicile economice ale fostei coaliții de guvernare dar,recunosc, nu politica economică a adus cele mai grave prejudicii României din 2009 până în prezent ci principiul ”disprețuiește și umilește” care a fost pus la baza politicii prezidențiale și guvernamentale a acestor ani.
  Aroganța de filfizon , specifică ” prințului feudal” din Contractul Social a lui J.J.Rousseau, amplificată cu atitudinea de sfidare specifică parvenitismul dâmbovițean au reprezentat un adevărat factor de necreștere economică ce au dus pe de o parte la alienarea populației și pierde a motivației pentru dezvoltarea micilor și mijlociilor afaceri, iar pe de altă parte la  impunere intempestivă a  
intereselor clientelare fără nici o teamă de rigorile legale și sancțiuni judiciare.
  Noua guvernare își propune prin program să respecte legea, fără excepții, derogări și scuze. Este cel mai important lucru pe care îl aștept de la ea deoarece progresele economice nu pot veni decât într-un climat de legalitate ce garantează că interesul general este priortar în fața oricăror alte interese politice sau strict electorale.
 Îmi doresc să fie așa dar, la vîrsta și experiența mea am învățat să nu tratez promisiunea  ca certitudine și nici voința ca putință. Am învățat să măsor de două ori înainte de a tăia.
 Din păcate, măsurătoarea mea îmi arată că drumul României de la Rousseau la Schengen este încă lung.
 
 
Economistul. 8 III 2013