Mircea Cosea

Tara si cetatenii ei

agriculturaPreocupati de scaderea imediata a salariilor si a pensiilor avem tendinta sa nu vedem mai departe de lungul nasului. ingrijorarea angoasanta pentru cosul zilnic de alimente ne blocheaza orizontul pe termen mediu si lung desi momentul pe care il traim este infinit mai important decat discutiile asupra  masurilor de austeritate ale discutabilului program guvernamental.


Prea putini isi dau seama ca situatia in care ne aflam nu este decat partial explicata prin criza financiara internationala, prin incompetenta institutionala sau chiar prin  paroxismul coruptiei clientelei politice.
Este momentul pe care evolutia noastra de dupa 1990 l-a creat prin inconstienta cu care am navalit intr-o societate consumatorista pentru care nu eram pregatiti si nici macar nu o meritam, daca facem apel la intarzierile si greselile care au caracterizat reformele structurale si politicile de crestere a eficientei si competitivitatii noastre. Criza financiara internationala nu a facut decat sa ne aduca la realitate si sa dezvaluie cat de profunda este criza noastra interna. O criza de structura, de model economic si social, politica si de comportament civic.
Criza romaneasca este o consecinta a douazeci de ani de mimare a capitalismului si de constructie a unei aparente de ecomomie de piata si democratie de tip occidental.
In realitate, acum cand  ne-am izbit de pragul de sus al usii, realizam ca nici tara  si nici noi, cetatenii ei, nu ne-am schimbat prera mult . Nu am reusit sa ne distantam de lanterna rosie a Europei nici din punctul de vedere al dezvoltarii economice si nici din cel al nivelului de civilizatie. Suntem o tara si un popor care confundam libertatea cu dezmatul, toleranta cu apatia, inteligenta cu smecheria, cultura cu telenovela. Patriotismul si drapelul national sunt fluturate doar cu ocazia victoriilor internationale ale fotbalistilor iar sportivii campionii olimpici se imbogatesc si devin simboluri nationale in timp ce tinerii campioni la olimpiadele internationale de matematica , fizica, chimie sau informatica nu numai ca sunt uitati dar li se mai si reduc bursele sau alocatiile cu 25% .
Luam impozite si taxe de la cei care muncesc pentru a sustine o populatie de falsi asistati care au descoperit ca in Romania secolului XXI poti trai mai bine din alocatie decat din salariu.
Confundam bananele cu cartofii si patrunjelul cu ananasul caci nu mai facem nici o deosebire intre ceea ce trebuie importat si ceea ce putem produce noi, pe pamantul nostru, cu traditia si experienta celor doua mii de ani de agricultura pe acest meleag. Nu ne mai cultivam pamantul si nici nu mai sadim macar o lalea odata ce ne-am vazut membri ai Uniunii Europene si avem naivitatea sa credem ca am intrat pe o piata atat de libera si corecta incat putem sta toata ziua in supermarketuri luand fara grije patrunjel italienesc si lalele olandeze , fara nici un pericol pentru viitorul economiei noastre. Nu ne pasa de faptul ca va veni ziua cand, fara stimularea si incurajarea productiei interne, ne vom transforma tara intr-o  piata de desfacere periculos de dependenta fata de producatorii straini.
Nici macar nu ne dam seama ca, de fapt, acea zi a si venit.
A venit ziua cand trebuie sa schimbam orientarea si mentalitatea noastra.
Trebuie sa intelegem ca nu mai putem cauta imbunatatiri, corecturi sau indreptari. Romania este o casa atat de darapanata, in care nimic nu mai este trainic si solid incat este nevoie de o adevarata reconstructie. Este nevoie sa punem punct si sa o luam de la capat, cu o viziune solida asupra viitorului si cu o reala responsabilitate nu numai fata de generatiile viitoare ci si fata de esenta profunda a acestui popor.
Nu neg ca avem nevoie de capital, de un guvern competent, de o clasa politica onesta si educata dar, inainte de toate avem nevoie de trezirea la realitate a fiecaruia dintre noi.
Mircea Cosea