Mircea Cosea

Articole

Reforma administrației : laitmotiv guvernamental

Consiliu FiscalGuvernul va iniţia, în toamnă, o reformă a modului de organizare a administraţiei centrale, a anunţat premierul Victor Ponta, susţinând că nu se mai poate lucra cu aceiaşi oameni care nu fac nimic, fără să poată fi concediaţi, şi că aparatul administrativ este caracterizat de o scleroză totală. Premierul Victor Ponta a arătat că doreşte o reformă reală a modului de organizare a aparatului public central şi că procesul ar trebui început în toamna acestui an.

 
Toate guvernele de după 1990, fără excepție, și-au anunțat dorința unei reforme a modului de organizare a administrației.  Și-a dorit-o și domnul Boc care era enervat de funcționarii care ” stăteau toată ziua cu fundul pe dosare și beau cafea” dar , din păcate,  nu  a putut face nimic. Situația se pare că s-a înrăutățit în prezent când, probabil, excesul de cafea a dus la o ” scleroză totală”.
 Cafegiu sau sclerozat , sistemul trebuie reformat cât mai repede. Îi dau dreptate domnului Ponta și îl felicit pentru intenție , dar va reuși oare ?
 Reformarea administrației se dovedește una dintre cele mai grele sarcini ale oricărei guvernări în orice țară ar fi. Există diverse pericole de natură structurală sau socială și, mai ales, efecte perverse pe termen lung. Mă tem că reușita va cere mai mult timp decât ” o toamnă” și sper ca mulțimea de consilieri onorifici sau neonorifici pe care îi are premierul să îi dea, de această dată, un ajutor real acestuia, dovedind că sunt imuni la scleroză chiar dacă, din când în când, mai beau câte un expresso.

  Pericole și efecte perverse

 Am adus în discuție corpul de consilieri ai primiului ministru deoarece procesul reformării administrației cere nu doar inspirație ci și transpirație , adică o intensă și aproape exhaustivă muncă de informare și documenare. Literatura de specialitate relatează pe larg modul cum alte țări au conceput și au aplicat, corect dar și incorect, reforma în acest domeniu. Din experiența lor și, mai ales , din greșelile lor se poate învăța. ( câteva referințe : R.Fauroux et B.Spitz : ” Notre Etat ” Laffont 2000 ; Florent de Bodman : ” La reforme de l’administration” Ens. 2010; International Centre for Policy Studies : ” Administrative Reform : Polish experience” 2011 ; Bhaskaro Ro: ” Strategies of Successful Administrative Reforem” 2002 ; Gerald Caiden : ” Administrative Reform” Oxford Univ. Press.1999 ). Iată unele dintre pericolele care pot apare la o reformă a administrației :
Reformare predilect prin restructurare. Majoritatea reformelor au dezvăluit o reducere arbitrară ( dar și brutală) a personalului angajat în sectorul administrației ceea ce a impus un caracter de natură cantitativă și nu calitativă reformei. Argumentul pecuniar ( salarii și alte venituri salariale) a redus reforma doar la o pârghie temporară ( ulterior apar contribuțiile de somaj și ajutoarele sociale) de degrevare a bugetului fără a contribui la schimbarea/îmbunătățirea rolului și statutului social a administrației în sistemul statal.
Politizare rapidă și excesivă. Este o consecință de natură obiectivă a unui guvern cu mare majoritate parlamentară de a transforma orice act de reformă într-un act de întărire a  influenței și puterii sale politice. Apare ca o consecință logică tendința de ” rearanjare” instituțională a administrației în scopuri politice.
Probleme de tensiune socială și dificultăți de echilibrare a cererii și ofertei pe piața forței de muncă. Evident, restructurarea persoanului va crea probleme sociale dar mult mai important este aspectul funcționării pieței forței de muncă pentrucă cea din administrație are câteva particulatițăți extrem de sensibile : este calificată pe un domeniu extrem de îngust (birocrația administrativă), este majoritar pe un segment de vârstă de peste 40 de ani, are caracter predominant femenin, beneficiază de o calificare superioară ( peste 90% studii universiatare), aparține clasei  mijlocii cu tendință accentuată de consum prin creditare bancară, investește mai mult decât alte categorii socio profesonale în educația copiilor ( cheltuieli suplimentare). Apare pericolul diminuării clasei de mijloc prin reducerea substanțială a mediei veniturilor ce susțin apartenența la acesată clasă. Singura posibilitate de evitare a acestui dezechilibru social este existența unui amplu și modern sistem de reciclare profesională și reinserție socială conform caracteristicilor acestei fracțiuni a forței de muncă naționale. Deocamdată, România nu dispune de așa ceva.
Scăderea calității serviciilor publice și a mecanismului instituțional statal. Reformarea cantitativă prin reducerea personalului poate să se producă numai după o creștere importantă a gradului de informatizare, decentralizare și simplificare a procedeelor de circulație și avizare a fluxului de documente. În caz contrar ( cee ce deja se întâmplă la poștă, de exemplu) calitatea serviciilor scade în dauna tuturor utilizatorilor, juridici sau fizici.
Greșeli de prioritizare. Refomarea nu înseamnă doar reduceri și restructurări în sens diminutiv. Ea presupune și extinderi în domenii considerate prioritare. De exemplu, actualmente în România este prioritar obiectivul creșterii accesului de fonduri europene ceea ce impune o creștere a personalului din acest domeniu. Greșeala făcută în această direcție de guvernarea Boc are efecte perverse pe care le resimțim și azi.
Atenție la regionalizare. Indiferent de declarațiile extra optimiste a celor care se ocupă de procesul regionalizării, ar trebui să se acorde o atenție specială tendinței istorice și obiective de extindere și ” înobilare ” a administrației în sistem de regiuni cu un grad de descentralizare sporit.Experiența spaniolă ar putea să ne spună multe despre ceea ce înseamnă acest lucru.

    De ce trebuie să susținem inițiativa Ponta

     Inițiativa premierului de a reforma administrație nu va reuși dacă nu va avea sprijin popular . Clasa politică nu îl va sprijini în mod real deoarece orice schimbare în acest domeniu afectează structurile de putere ale clientelei politice.
    Populația este însă extrem de interesată în reformă deoarece România se află într-o situație dificilă, grav resimțită la nivelul cetățeanului de rând. Este o situație caracterizată prin două  elemente : primul, scăderea până la pericolul disoluției a puterii și eficacității instituțiilor statului, periclitând siguranța cetățenului din punt de vedere infracțional, educațional, al sănătății și al condițiilor de mediu; în al doilea rând, discrepanța tot mai mare dintre interesele statului și ale cetățeanului, dublată de disprețul și aroganța cu care cetățenii sunt tratați doar în calitate de contribuabili și nu de parteneri ai statului în urmărirera și realizarea unor obiective comune.
 O administrație corectă, competentă și apropiată de cetățean este cerința fiecărui român chiar dacă nu toți știu să o exprime dar, pe care, guvernul ar trebui să o sesizeze și să fie preocupat de ea.
 Premierul se pare că este procupat dar nu este îndeajuns. Va trebui să știe să gestioneze procesul în așa fel încât hățișul de interese ce caracterizează din ce în ce mai mult coaliția să nu se transforme într-o barieră de netrecut. Sunt convins că domnul Ponta știe că dușmanul reformei nu este funcționarul care bea cafea ci cel sau cei care l-au pus acolo tocmai pentru a bea cafea și a sta cu fundul pe dosare, căci o administrație corectă și eficientă nu convine celor care de mai mult de două decenii au transformat admimistrația dacă nu într-un partener, măcar într-un martor tolerant la devalizarea avuției naționale.
 Va fi greu dar sper ca până la toamnă entuziasmul domnului Ponta să nu dispară si să nu ne spună doar un : ” merci, pa”.
B24,25/06/2013